Sfântul Ilie este unul dintre cei mai importanţi prooroci din Vechiul Testament, celebrat la 20 iulie de Biserica Otodoxă Română, caruţaşul Raiului, care fulgera şi trasneşte şi făcător de minuni.El mână un car de foc în timpul furtunilor şi îşi trimite fulgerele către diavoli şi pacatosi.De origine din Tesvi în Galaad, parte din tribul lui Aaron, Ilie era Preot. Se spune că la naşterea sa, tatăl sau a văzut oameni îmbracati în alb învelindu-l în scutece de foc şi, dându-i numele, i-au dat sa manânce o flacara, simbol al râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul întregii sale vieti. Minunile pe care le-a facut l-au trecut în randul sfintilor. Superstiţii şi datini legate de ziua Sfântului Ilie în tradiţia româneascăş.Se spune că este bine ca în vreme de furtună, ferestrele şi uşile caselor să nu fie lăsate deschise, ca să nu se poată strecura vreun drac înauntru şi casa să fie trasnită. În ajunul zilei Sfântului Ilie, fetele se duc noaptea pe locurile unde este semanată cânepa, se dezbraăa de camaşi şi după ce se tăvălesc goale prin cânepa, se îmbracă repede şi merg acasă să se culce. Dacă peste noapte vor visa cânepa verde, este semn că se vor marita cu barbaţi în floarea vârstei; dacă însă vor visa canepa uscată, se vor marita cu barbaţi în etate.
De Sfantul Ilie, femeile duc la biserica busuioc şi-l pun la iconostas. La sfârşitul slujbei, îl iau şi îi dau foc, iar cu cenuşa lui se freacă în gura copiii, cand au bube. Marul este pomul Sfântului Ilie, de aceea nu se mănâncă mere noi până ăn aceasta zi. De astfel, merele se duc întâi la biserică, pentru ca există credinţa că numai aşa ele vor deveni de aur pe lumea cealaltă. Dacă nu se pastrează această datina, cel ce mănâncă mere înainte de Sf. Ilie, va culege veşnic mere pe lumea cealaltă, dar când va începe sa le mănânce, ele îi vor pieri de dinainte.Se mai spune că dacă va tuna în ziua aceasta, toate alunele vor seca, iar toate celelalte fructe vor avea viermi. În ziua Sfantului, jertfelnicul de la biserică este plin cu tot felul de bucate, pentru sufletul morţilor.
în unele sate, femeile duc la biserica lapte şi vin, iar peste zi fac praznice pentru cei morţi.
Înaintea acestei sărbători se încheie obiceiurile de invocare a ploilor.
